Ai nevoie de ajutor? 0745 231 153

Simptome si manifestari in boala Parkinson

 

Cateva cuvinte despre simptomele bolii Parkinson:  

 

  • Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale.
  • Nu toti pacientii experimenteaza aceleasi simptome, in acelasi stadiu al bolii.
  • Boala se poate manifesta foarte diferit de la o persoana la alta. In plus, uneori, pot trece ani buni pana  se observa o limitare semnificativa a activitatilor zilnice.
  • Pe masura ce boala evolueaza, simptomele devin din ce in ce mai evidente. Un semn precoce care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor – acesta este un tremor interior, fara a avea vreo manifestare vizibila.
  • Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana cand simptomele incep sa fie suparatoare. In faza precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate.

 

doua maini

Cum puteti recunoaste boala Parkinson. Simptome clinice tipice:

 

Persoana care sufera de boala Parkinson va prezenta urmatoarele simptome:

  • Tremorul mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei. Aceste tremuraturi se manifesta cand membrul afectat este in repaus, putind afecta unul sau mai multe membre si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice;
  • Rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit);
  • Lentoare si dificultate in miscari – numite si bradkinezie sau akinezie, pe masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila;
  • Instabilitate posturala;
  • Tulburari de echilibru si coordonare, datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul. Aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere.

 

In plus fata de acestea, o persoana care sufera de Parkinson, mai poate prezenta si alte simptome, care nu au legatura cu miscarea:

  • Tulburari de somn (poate aparea insomnia sau somnolenta diurna);
  • Depresie –  aparitia acesteia se datoreaza modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;
  • Dificultati de vorbire: volumul vocii incepe sa fie redus, intampinarea dificultatilor la articularea cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de rigiditatea muschilor faciali;
  • Disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului respiratiei;
  • Senzatie de "nod in gat" si dificultate la inghitire;
  • Blocajul motor – persoana intampina dificultati in initierea si executarea unor miscari simple, cum ar fi pasirea peste pragul usii, caz in care i se va muta cu blandete piciorul sau i se va arata obstacolul cu o lanterna sau un dispozitiv cu laser;
  • Pozitie garbovita. Persoana sta cu capul aplecat si cu umerii cazuti.

 

Un alt indicator utilizat pentru identificarea bolii Parkinson este reactia la medicamentele pentru tratarea bolii Parkinson, dar aceasta nu este o metoda infailibila.

Boala Parkinson se declanseaza lent iar simptomele pot deveni mai evidente dupa un timp, facand diagnosticarea mai usoara.

 

 In prezent, sunt disponibile o serie de teste paraclinice pentru detectarea bolii, cum ar fi:

 

Neuroimagistica studiaza creierul si alte parti ale sistemului nervos existand o imagistica structurala si una functionala. Anumite date obtinute in cadrul analizelor pot fi utilizate in procesul de diagnosticare a bolii.

 

Imagistica structurala da posibilitatea medicului sa identifice anumite parti ale creierului cum ar fi materia cenusie materia alba si vasele de sange. In imagistica structurala se fac teste de tomografie computerizata (C.T.), tomografie axiala digitala (C.A.T.), tomografie digitala si rezonanta magnetica (R.M.N.).

Scanarile C.T. sunt niste radiografii mai sofisticate, care presupun ca prin corp sa treaca o serie de raze X ce produc sectiuni sau felii detaliate ale organelor si tesuturilor. Sectiunile pot fi combinate pentru a forma imagini tridimensionale, metoda utilizata fiind de un deosebit folos pentru detectarea tumorilor cerebrale, atrofia sistemica multipla sau paralizia supranucleara.

 

Imagistica functionala furnizeaza imagini ale modului cum functioneaza creierul dand posibilitatea medicilor sa investigheze functiile cerebrale cum ar fi circulatia sangvina si activitatea celulelor din anumite zone ale creierului.

 

Scanarile cu radionucleide care prezinta interes in diagnosticarea bolii Parkinson sunt tomografia digitala cu emisie fotonica singulara (S.P.E.C.T.) si tomografia cu emisie de pozitroni (P.E.T.). Radionucleidele se ataseaza de celulele de dopamina si emit particule cunoscute ca fotoni pe care scanerul le poate detecta, scanerul producand o imagine de luminozitate variabila functie de gradul de activitate a celulelor respective. O imagine care nu este foarte stralucitoare arata ca celulele de dopamina nu functioneaza atat de bine pe cat ar trebui.

 

S.P.E.C.T. se poate folosi cu 2 trasoare de baza de iod, 123*I-beta-C.I.T. si 123*I-F.P.-C.I.T. cunoscut in lumea medicala ca Da.T.S.C.A.N.

 

Scanarea P.E.T. foloseste un trasor, 18*F-dopa care este preluat de celulele de dopamina din substanta Nigra. Cu cit sunt mai putine celule active cu atit scanerul va detecta o rata de acumulare mai mica.

 

In prezent se lucreaza pentru detectarea bolii Parkinson printr-o analiza sangvina.

 

 

Care sunt tipurile de Parkinson?

 

  • Sindromul akinetic rigid este caracterizat prin intepenire si lipsa mobilitatii, incluzand degenerarea corticobazala, atrofia sistemica multipla si paralizia supranucleara progresiva.
  • Sindronul hiperkinetic este asociat cu mobilitate excesiva, adica tremorul.
  • Degenerarea corticobazala are similitudini cu paralizia supranucleara, avand pe langa simptomele clasice si afectarea memoriei, a perceptiei vizuale, a vorbirii si a comportamentului.
  • Dementa cu corpi Lewy  prezinta atat caracteristicile sindromului Alzheimer cat si ale bolii Parkinson.
  • Parkinsonul indus medicamentos se manifesta la 7 % din pacienti. Aceasta forma apare dupa tratamentul cu anumite medicamente.
  • Tremurul esential este diferit de tremurul in repaus. Fiind un tremur de actiune, el devine evident, cind partea respectiva este folosita. Boala se manifesta progresiv.

 

Atrofia sistemica multipla are trei grupuri de simptome :

 

  • de tip Parkinson;
  • cerebrale cu dificultati de coordonare, miscari, echilibru;
  • dificultati de autonomie, adica in controlul excretiei, a transpiratie, a functiei sexuale etc.
  • Parkinson post encefalitic. Acesta a aparut in 1916 - 1926 ca urmare a virozei encefalitis letargica, insa nu s-au mai inregistrat cazuri in prezent.
  • Paralizia progresiva supranucleara la care apar dificultati in mobilitatea ochilor, vorbire, deglutitie, echilibru.
  • Parkinsonul vascular apare ca urmare a unor atacuri mici de apoplexie intr-o parte a creierului.

 

Scale de evaluare a bolii Parkinson
Scala Universala

 

Stare

0

1

2

3

4

Intelect

Fara afectare

Afectare usoara

Pierdere moderata de memorie

Pierdere severa a memoriei, dezorientare in timp

Pierdere severa memorie, dezorientare, incapabil de rationament

Gandire

Fara

Stare de vis activa

Halucinatii bebigne

Halucinatii ocazionale

Halucinatii frecvente

Depresie

Fara

Trist sau vinovat

Depresie mai mult de o saptamana

Simptome vegetative

Simptome neurovegetative cu tendinte de suicid

Initiativa

Normala

Pasiv

Pierderea initiativei

Dezinteres pentru activitati zilice

Retras in sine

Vorbire

Normala

Usor afectat

Moderat afectat

Sever afectat

Neinteligibila

Salivatie

Normala

Usor mai abundenta

Moderat mai abundenta

Salivatie noaptea

Salivatie marcata

Deglutita

Normala

Rar se ineaca

Inecari ocazionale

Necesita ingerare alimente semisolide

Necesita sonda nazogas sau orogastrica

Scriere

Normala

Caractere mici

Cuvinte mici lizibile

Lizibil partial

Cuvinte ilizibile

Taiere Hrana

Normala

Afectare usoara

Uneori necesita ajutor

Nu poate taia, se poate hrani singur

Nu poate manca singur

Expresie faciala

Normala

Usoara hipomimie

Diminuare anormala a expresivitatii

Moderata hipomimie

Facies de masca

Bradikinezia-hipokinezia

Normala

Lentoare minima

Lentoare usoara

Lentoare medie

Lentoare marcanta

 

 

Dinamica pacientului este caracterizata de :

 

Caracteristica

Stabilitatea/ postura

Mers

Postura

Ridicarea de pe scaun

0

Normala

Normala

Normala

Normala

1

Se redreseaza fara ajutor

incetinit, cu pasi mici

Usor aplecata

Lenta

2

Cade daca nu este prins

Cu dificultate

Anormala

Folosind ca sprijin impingerea in maini sau de spatar

3

Cade spontan

Sever perturbat

Sever aplecata

Tendinta de a cadea pe spate

 

 

Mișcarea

Fața

Membru

Superior

Membru inferior

Gat

Tremor de repaus

0

Absent

Absent

Absent

 

1

Usor si rar

Usor si rar

Usor si rar

 

2

Usor si prezent

Usor si prezent

Usor si prezent

 

3

Moderat

Moderat

Moderat

 

4

Marcant

Marcant

Marcant

 

Tremor de actiune sau postura

0

Absent

Absent

 

 

1

Usor si rar

Usor si rar

 

 

2

Usor

Usor

 

 

3

Moderat si prezent

Moderat si prezent

 

 

4

Marcant

Marcant

 

 

Mișcari mani și picioare

0

Absent

Absent

 

 

1

Usor si rar

Usor si rar

 

 

2

Usor si prezent

Usor si prezent

 

 

3

Moderat

Moderat

 

 

4

Marcant

Marcant

 

 

Rigiditate

0

Absent

Absent

Absent

 

1

Usor si rar

Usor si rar

Usor si rar

 

2

Usor si prezent

Usor si prezent

Prezent

 

3

Moderat

Moderat

Moderat

 

4

Marcant

Marcant

Marcant

 

 

 

Scala HOEHN si YAHR modificata

 

Realizata in 1967, Scala HOEHN este o scala putin sensibila, dar fiabila, ce permite evaluarea dezvoltarii bolii Parkinson, clasificand-o in 5 stadii.  

 

Stadiul 1 cuprinde semne unilaterale care nu antreneaza vreun handicap in viata de zi cu zi, simptome deranjante dar invalidante si tremor la nivelul unui membru.

 

Stadiul 2 cuprinde semne cu predominanta unilaterala, care antreneaza un oarecare handicap, simptomele sunt bilaterale. Dizabilitatea motorie este minima, insa echilibrul, mersul si postura sunt afectate.  

 

Stadiul 3 cuprinde semne care atesta atingere bilaterala, cu o anumita instabilitate posturala, bolnavul ramanand totusi independent. Se observa incetinirea semnificativa a miscarilor corpului. Echilibrul este afectat in timpul mersului sau ortostatiunii si este prezenta disfunctia generalizata de severitate medie.

 

Stadiul 4 cuprinde semne care antreneaza un handicap sever si pierderea partiala a autonomiei. Simptomele sunt severe: mersul este posibil doar pe distante limitate, persoana prezinta  rigiditate si bradikinezie severa, de aceea este incapabila sa traiasca singura. Uneori, tremorul poate fi mai diminuat decat in stadiile precoce.

 

Stadiul 5 in care, bolnavul este in scaun rulant sau la pat, fara autonomie si necesita ingrijire permanenta. Invaliditatea este completa.